Duminica a XXX-a după Rusalii, a tânărului bogat
Evanghelia: Luca 18,18-27
Apostolul: Coloseni 3,12-16
Luca 18,18-27
Şi L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Isus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Ştii poruncile: Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind Isus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Şi văzându-l întristat, Isus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.
Doar “un lucru” poate să ne schimbe viața. Doar “un lucru” poate să “schimbe totul şi în lumea spirituală a unui om. Poate să facă viaţa plină şi roditoare, sau dimpotrivă sterilă”. Acesta este cazul tânărului bogat care a venit la Isus, după cum aflăm din Evanghelia de astăzi. Deşi era bogat, nu era pe deplin satisfăcut.
Pentru prima oară în viaţa sa, tânărul a auzit pe cineva vorbind despre nevoile profunde ale sufletului şi a întrebat: “Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?” Iar Isus i-a spus: “Ştii poruncile: să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.” Iar tânărul a răspuns: “Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele.” Cu câtă mândrie trebuie că a spus aceste cuvinte! Dar Isus când aude acestea, îi spune: “Încă un lucru îţi lipseşte: vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie.” La auzul acestor cuvinte tânărul s-a întristat, pentru că era foarte bogat. A plecat, fără să mai vrea să mai vorbească cu Isus vreodată.
Doar “un lucru” îl ţinea departe de Dumnezeu: bunurile lui. S-a lăudat că a respectat toate poruncile. Isus l-a testat atunci. “Să nu ai alţi dumnezei afară de mine.” Aici tânărul bogat “a clacat, pentru că el avea alţi dumnezei mai importanţi decât adevăratul Dumnezeu”. La acest test reacţia sa, ne spune Evanghelia, a fost următoarea: “s-a întristat, căci era foarte bogat”. Acum a înţeles că drumul spre inima lui Dumnezeu presupune predarea tuturor iubirilor, inclusiv a celei de bani, pentru iubirea lui Dumnezeu. Iubirea sa, ca a multora, stătea în lucrurile materiale. Doar “un lucru” îi stătea în cale pentru a ajunge în Împărăţia cerurilor, dar acel “un lucru” era suficient ca să piardă lupta.
Care este acel “un lucru” în viaţa noastră, care ne ține departe de Dumnezeu? Există vreun păcat de care refuzăm să ne despărţim? Există vreo parte din noi pe care refuzăm să o deschidem în faţa lui Dumnezeu? Suntem preocupați mai mult de carieră, de a reuși cu orice preț, indiferent dacă călcăm pe semenii noștri în picioare? Avem “cumva vreo iubire care este deasupra iubirii ce i-o purtăm lui Dumnezeu? Există vreo persoană pe care refuzăm să o iertăm? Orice ar fi, mesajul lui Cristos pentru noi este acesta: chiar şi un singur păcat, atâta timp cât nu renunţăm la el şi nu căutăm iertarea lui Dumnezeu, ne poate ţine în afara Împărăţiei cerurilor”.
Mântuitorul Cristos pentru a umple golul din inima tânărului adresează invitaţia: “vino de urmează Mie”. Dacă l-ar fi urmat pe Isus, “astăzi l-am fi avut probabil în calendar, menţionat ca Apostol; nu l-a urmat, aşa că nici măcar numele nu i-l cunoaștem…”. “Un lucru” l-a ţinut departe de Dumnezeu – iubirea lui pentru bunuri, pentru lucrurile materiale care precum știm bine, nu aduc adevărata fericire. Aceași invitație, Isus Cristos ne-o face și nouă în această duminică a Postului Crăciunului: “Urmează-mă și vino după Mine!”
Ca să fim desăvârșiți trebuie să fim următori lui Cristos, să fim în legătură vie cu Persoana Lui și să fim milostivi ca El, pentru că Domnul este bogăția cea veșnică, nelimitată și netrecătoare. ,,Aceasta este viața veșnică să Te cunoască pe Tine, singurul și adevăratul Dumnezeu și pe Isus Cristos pe care L-ai trimis” (In. 17, 3).